În viaţă, lucrurile sunt mult mai simple decât credem noi. În mare parte ele sunt ori albe ori negre. Experienţa m-a învăţat că şi compromisul, adică griul ce adesea îl invocăm, are şi el mândria lui: nu îl poţi face de foarte multe ori! Din păcate, adeseori compromisul este necesar, altfel am ajunge să ne luptăm pentru cele mai mărunte lucruri. Cine spune că n-a făcut niciodată un compromis minte! Mărimea compromisului este cea care contează și care poate spune foarte multe despre fiecare dintre noi.
Emoţiile şi percepţia noastră cotidiană sunt cele care afectează în mare rezultatul final. Cu țotii ni-l dorim cât mai simplu, dar uneori dă cu virgulă. Ştim asta, dar aproape de fiecare dată rezultatul ne prinde nepregătiţi! Așa că facem ceea ce știm noi mai bine: fie intrăm în panică, fie fugim, fie rămânem pe poziție și facem față situației.
Tuturor ne este teamă de noi, de ceilalţi, dar mai ales de ce spune lumea despre noi. Într-un fel avem un talent inexplicabil de a proiecta orice temere pe care o avem în acţiunile noastre. Apoi spunem că nu am avut noroc…Toată lumea are noroc, doar ca unii au ochi să îl vadă!
